Da fosnet frunza marunta,
Umbra e rece-n padurea sonora-
O mirare tacuta, poate crunta,
O ametire de toamna, de-o hora.

Un haos vrea sa ma duca
De unic uitand, si de numar-
Un fosnet uscat ma usuca,
Pe-un arbore plang ca pe-un umar.

Si sfaraie-o ploaie usoara
Pe rapi, pe padurea uscata-
Caverna de-odinioara
Si zarea-ntunecata.