Belsug

Belsug

de George Bacovia

Culori si fum de toamna, plans de poet,
Apa e rece, frunzele ploua -
Vorbeste incet, paseste incet,
Ca totul cade cu o jale noua.

Vinul, si mierea, si graul tot
Le-au strans, pe graba, cine-a putut...
Tuse, si planset visele scot,
Du-te, oriunde, frunza de lut...

si-o pasarica in gradina brumata,
in linistea rece, a iarna-a facut -
Am stranutat pe o strada curata,
Frunzele toate inca n-au cazut.

A fost odata... va fi odata...
Nu spune zarea, dar spune omul -
Numai acuma e niciodata...
Adanc, prezentul, inchide tomul...

Ma duc, tot acolo, in marea cladire,
E ora, de la care raman inchis -
O emotie... o amortire...
E toamna... mi-au dat de scris...

Ateneul cultural, Bacau, 1927





Belsug


Aceasta pagina a fost accesata de 2878 ori.
{literal} {/literal}